vineri, 16 decembrie 2011
howl
Cand nu inteleg ce e cu toti ei care vor sa priceapa cat mai mult, me included...I overdose myself (cuz I so love doing that consciously) cu ce pot mai bine si cat mai convingator. Oamenii astia duc ce aud eu aici la un nivel de-ti vine s-o iei la fuga urland de bucurie, cu un trandafir in gura. Mi se pare dumnezeiasca pentru ca imi place atat de mult incat nu vreau s-o inteleg sau sa scot untu` din ea, e axiomatica.
N-am mai bagat de seama cum ma loveste uneori contemplarea de la trilogia despre anti-tot a lui Kieslowski; anti-tragedie/comedie/idila. De strans din pumn si cantat in gand, de iubit si de mancat nemestecat.
Sa nu ma abat. De cand incepe sa se auda viorile, ma gandesc cum ar fi fost sa fiu un cautator de comori, cu un patch pe ochiu drept, iubit de fiecare amanta, prieten cu noaptea, indragit de rom. Bref, am un atasament hipnotic fata de bucatica asta de bine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu