Ia o bagheta in graba, uita-te in oglinda retrovizoare a masinii parcate stramb de langa tine si aseaza-te pe banca cu revista mototolita pe care ai rasfoit-o deja de 3 ori pe ziua de azi. Nu-ti propui sa te opresti acolo, dar daca isi aprinde tigara in fata ta fix francezul ala boem congential din filmele lui Klapisch, cu iz de dementa romantica, fara lege, duhnind a tutun fin...te fastacesti si vrei o poveste cat sa nu-ti ia mai mult de 2 minute si 5 fraze raspicate sa o spui.
Imi aduc aminte inceputul lui Closer, un film pe picior de kitch, dar drag mie, probabil pentru ca te pierde prin fetisuri de varsta a doua, clisee comestibile si actori cunoscuti. Jude Law si Portman, perfect straini, intorc privirea unul dupa altul. Cadrul arata in slow motion capete grabite si trenciuri teleghidate de pe some-overcrowded-londonesque-street, apoi prin planul gratios si cuceritor cu el si ea, care-si iau brusc un moment vizual intim...pe ea o loveste indulgent o masina si se trezeste intr-o idila fabricata-n graba, cusuta cu ata fuchsia... comestibil daca o asortezi cu o stare de miere zaharisita.
Frantuzu meu nu stie ca eu ma grabesc si ca Fleur Avenue nu-mi suna nici pe departe la fel de cunoscut ca Piata Romana. Nu se uita deloc. Si chiar credeam ca un umar gol, niste pantaloni cu buline si un coc voit neglijent o sa strige `Uite-ma!`.
Eram evidenta. Nu zic nimic. Nu zice nimic. Fumeaza. Eu nu. El parca savureaza aerul imbacsit. Mie mi-e inca foame si ma intreb ce zeu indian zelos m-a arestat acolo. Plec. Se ridica si nu-mi dau seama. 50 de metri. Ma uit in spate. `Cizmele tale seama izbitor de mult cu cele ale soldatilor nazisti din cel de-al doilea razboi mondial`. Un studiu mic britanic despre ce spun barbatii cand vor sa agate...garantat in nici unul n-apare intro-ul asta.
Incerc sa reproduc in mod sistematic, episodul iesirii mele din timp.
N-am reusit totusi sa transform toate astea intr-un plan intuitiv si am spus spontan-intr-o franceza timida-ca sunt mirata si placut surprinsa de interventia lui. Am luat autobuzul..Mi-a spus multe despre nazisti, despre uniforma lor, despre culoarea roscat, despre viermi de matase, despre prostituatele de langa strada prietenului lui ... ce sunt 4 ore de conversatie buna si vin de la mama lui. Am pierdut firul si ziua si intalnirea de pe Fleur Avenue...
Am luat iar autobuzul. Uneori ti se pare ca ai fi putut intreba atatea, afla si mai multe. Nu stiu daca parul lui era moale sau daca ochii lui erau la fel de verzi la mai putin de zece centimetrii. N-am avut ruj sa-i scriu numarul de telefon, am sperat ca are el memorie. Am coborat gresit la prima.
Nici 5 fraze, nici 2 minute
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu